Anna s-a mutat cu fiica ei cea mică într-un sat mic. S-au stabilit la periferie, într-o casă mică și veche, dărăpănată. A fost greu pentru ea. Toată lumea a văzut-o. Bineînțeles, la început, toată lumea din sat discuta cine era și de unde venea. Era imposibil să o întrebi, pentru că ea evita astfel de conversații în orice mod posibil.
Dar mai târziu, bârfele s-au stins, iar oamenii au devenit neinteresați. Era greu să găsești o femeie atât de frumoasă. Și ea se înțelegea bine cu oamenii, era întotdeauna prietenoasă și caldă. Fiica terminase deja școala și decisese să meargă la facultate. Fata avea o aptitudine clară pentru limbi străine, iar mama ei a făcut tot posibilul să își ajute fiica. Ca toți părinții, ea visa ca fiica ei să reușească în viață, să aibă o viață bună și să nu se mai întoarcă niciodată în sat.
În cele din urmă, fiica a împlinit visul mamei sale – a absolvit facultatea cu onoruri, s-a angajat ca traducătoare la o companie prestigioasă și și-a vizitat mama din ce în ce mai rar.Nici măcar nu mi-a spus când s-a măritat. A venit cu soțul ei acasă la mama ei, în sat.
Era căsătorită de un an. Nu e nimic de spus, soțul ei era chipeș, arătos și bogat. O mamă ar trebui să fie fericită pentru copilul ei, dar ea se simțea atât de greu la inimă. Lacrimile îi curgeau pe gât și nu putea nici măcar să rostească un singur cuvânt pentru a o felicita. Dar nu s-a putut abține să nu-i spună fiicei sale că această căsătorie a fost fără binecuvântarea părinților ei. Fiica a țipat la mama ei și i-a spus o mulțime de lucruri urâte.
Aceste cuvinte i-au provocat bătrânei o mare durere și chiar i s-a făcut puțin rău. Văzând acest lucru, noul ginere a întrerupt discursul soției sale. I-a dat un sedativ, a dus-o în camera ei, a culcat-o și a acoperit-o cu grijă cu o pătură. Seara, când s-a trezit, tinerii plecaseră. Au plecat fără măcar să-și ia rămas bun.
Din nou, lacrimile i-au curs pe obraji. Data următoare, fiica ei s-a întors nu numai cu soțul ei, ci și cu fiul ei. Iar un an mai târziu, cu doi fii. Așa și-a văzut fiica, sângele și nepoții o dată la un an sau doi. După aceea, fiica ei s-a simțit și ea prost. A simțit că a greșit față de mama ei. O lăsase singură. De atunci, bătrâna nu s-a mai simțit singură, iar fiica ei a vizitat-o din ce în ce mai des. Ea și-a dat seama de valoarea iubirii unei mame.
